Aseară, la dezbaterea de la Cotroceni, am discutat un subiect care ar trebui să ne preocupe pe toți, indiferent de opțiunea politică: sănătatea publică. Este domeniul care ne privește pe fiecare, mai devreme sau mai târziu. Și, totuși, cât de mult se vorbește cu adevărat despre viziune în sănătate? Câți lideri politici pot spune sincer că au un plan, nu doar o listă de promisiuni?
România nu are un proiect de țară pentru sănătate. De ani de zile, sistemul funcționează după logica urgenței, nu a reformei. Sărim din criză în criză. Ne adaptăm, peticim, improvizăm. Ne-am întrebat vreodată, real, unde vrem să ajungem peste 10 ani? Cum ar trebui să arate spitalele, accesul la tratament, cariera unui medic sau încrederea unui pacient în sistem? Cred că din păcate ne-am obișnuit cu ce avem. Situația din țară este una critică. Românii vin să se trateze în orașele mari, pentru că standardele din spitalele județene sunt aproape de critic.
Ca președinte, nu voi construi spitale și nu voi gestiona bugete, dar am datoria să dau direcția. Președintele are forța de a aduna oameni valoroși, de a pune expertiza în centrul deciziei și de a lansa un plan pe termen lung, clar, coerent, sustenabil. O viziune pentru 10 ani, nu o promisiune pentru următoarele alegeri.
Ce ne oprește să o facem? De ce avem spitale în care oamenii mor din cauza infecțiilor, dar cheltuim miliarde anual? De ce ne pleacă medicii în străinătate, dar continuăm să politizăm conducerile spitalelor? De ce tolerăm cozi, hârtii și umilințe în loc de soluții digitale și respect pentru pacient?
Nu e o chestiune de buget, ci de voință și priorități. România are resurse. Avem și curajul să recunoaștem ce nu merge? Avem puterea să înlocuim pilele cu profesioniști, risipa cu eficiența, nepăsarea cu responsabilitatea?
Viziunea în sănătate înseamnă să investim cu cap, să păstrăm medicii buni, să reformăm modul în care se iau deciziile în sistem, să punem accent pe prevenție, nu doar pe tratament. Înseamnă să știm unde ne ducem și de ce.
Poate cineva care a fost 30 de ani la vârful politicii, fără să lase o urmă vizibilă în sănătate, să ne promită că de mâine începe schimbarea? Eu cred că românii nu mai caută promisiuni. Caută încredere. Caută lideri care nu doar spun, ci pot arăta ce au făcut.
De aceea spun cu toată responsabilitatea: dacă vrem să avem grijă de oameni, trebuie să începem cu o viziune clară pentru sănătate. Și dacă vrem o Românie care funcționează, președintele trebuie să fie primul care oferă direcția.
